Live din staţiunea violetelor
O patologie a fobiilor şi absurdului lumii moderne, în care individul e sugrumat de potenţialitatea unei erupţii a instinctualităţii şi iraţionalului – sub efectul mesajelor discordante recepţionate de subconştient din realitate – este Crima sângeroasă din staţiunea violetelor, o piesă de teatru pe care a început să se construiască celebritatea de dramaturg a lui Dumitru […]
Drumul şi creativitatea
Odată ce criticii au migrat, cu mic cu mare, spre treburi mai „urgente”, lăsând de înţeles că trăim vremuri când aproape că nu se mai poate scrie altfel decât fragmentar şi foiletonistic, problemele de teoria culturii au rămas în seama celor care-şi mai pot permite „confortul” unui studiu în linişte, departe de vacarmul de nedescris […]
Ficţiunea se întoarce
Se întoarce acolo de unde a fost izgonită în mod abuziv, sugerează Ion Simuţ, de o carenţă în sensibilitatea publicului. Reabilitarea ficţiunii, o carte publicată de criticul orădean în 2004, la Editura Institutului Cultural Român, îşi propune să facă un diagnostic la două capete ale acestei patologii socio-culturale. Două capete paradoxale, pe care e imperativ […]
Being Andi
Noul roman al lui Dan Lungu deghizează, în aparenţa unei aventuri minimaliste prin conştiinţa şi lumea unui protagonist pus să înfrunte consecinţele despărţirii de iubită, o cartografie aproximativă a credinţei şi o tatonare a experienţei religioase. Sau, mai exact, a posibilităţii existenţei acestora (dacă a mai rămas ceva din ele) pentru individul contemporan. O temă […]
Cronica unei întâlniri ratate
Gabriela Adameşteanu, Întâlnirea, Editura Polirom, Bucureşti, 2007 În forma ei iniţială, de nuvelă, Întâlnirea Gabrielei Adameşteanu era modelată de perspectivă implicită a confruntării cu cenzura politică. Întreaga substanţă epică trădează tentaţia de a spune mai mult decât rândurile o fac în mod manifest. Tema în sine, a exilatului întors în patria lui devenită străină, trăind […]
De veghe în lanul colectivizării
Pe coperta-spate a ediţiei din 2002 a romanului Feţele tăcerii (tipărită de Litera Internaţional), Mircea Iorgulescu sugera că o cheie de lectură vizionară ar putea difuza o nouă lumină asupra epocii marilor romane româneşti postbelice, „Recitit astăzi, scria Mircea Iorgulescu, după mai mult de două decenii de la publicare, romanul lui Augustin Buzura impresionează prin […]
Un dicţionar de strategii narative
Lui Mircea Horia Simionescu critica literară a epocii comuniste i-a creat, mai mult fără intenţie decât în mod programatic, un statut paradoxal, pe cât de straniu, pe atât de avantajos faţă de posteritatea „imediată”. Fără îndoială că literatura Ingeniosului bine temperat era incomodă nu doar pentru linia oficială, de forţă, a ideologilor culturali de pe […]
Gorila politică – mereu actuală
Liviu Rebreanu, Gorila, 2004, 303 p., 14.5 RON. Dacă pornim de la prejudecata că Liviu Rebreanu e un scriitor ale cărui preferinţe înclină balanţa spre teme ca lumea rurală interbelică, ne înşelăm amarnic. Dacă îl evităm doar pentru că a apărut în viaţa nostră sub forma unei părţi de bibliografie obligatorie cu Ion, comitem o imensă […]
Cititul şi scrisul sau despre fascinaţia iniţierii în literatură
„Slăbiciunea, durerile, confuzia pe care ţi-o dă temperatura nu le-am putut niciodată distinge de excitaţia provocată de lectura neîntreruptă. A nu fi obligat la nimic și a putea citi tot timpul era cea mai dulce dintre libertăți”, scrie Nicolae Manolescu în primele pagini ale eseului de confesiuni autobiografice care pare a fi Cititul şi scrisul. […]
Ana Blandiana şi extazul privirii
Într-o însemnare din eseul A fi sau a privi, Ana Blandiana elogiază beneficiile pe care experienţa, percepţia imediată a lumii le aduce fiinţei care, contemplând universul, se regăseşte pe sine, îmbogăţită cu senzaţii şi trăiri noi. “A fi pentru a privi” reprezintă un mod de salvare, o modalitate soteriologică, o “soluţie” la aporiile lumii moderne. […]
