Uilizatorii romani de net si-au creat retele Freecycle pe Yahoo!, prin intermediul carora primesc si ofera obiecte second hand gratis. Computerele si hainele sunt cele mai des oferite obiecte pentru ca se demodeaza repede sau sunt depasite de noile produse lansate pe piata. Freecycle este un fenomen international ecologic si anti-consumerist care isi propune sa reconfigureze spiritul comunitar online si sa conecteze oamenii prin intermediul generozitatii. In Romania sunt doua astfel de retele, in Bucuresti si Timisoara, iar trendul ia amploare.
Daca esti nevoit sa te muti intr-o casa noua si nu vrei sa faci investitii in mobila sau utilaje, daca ai nevoie de componente de calculator sau orice alt obiect care ar putea prisosi altcuiva, te poti inscrie pe grup de Yahoo! si poti solicita obiectele de care ai nevoie.
De asemenea, daca te-ai hotarat sa renunti la vechiul tau laptop, care este inca functional sau are piese care pot fi folosite sau daca tocmai iti renovezi casa si vrei sa renunti la lucrurile pe care nu le mai folosesti, fie ele carti, haine, colectii de reviste, mobila, aparate electrocasnice sau animale de casa, le poti oferi altora, care au nevoie de ele prin intermediul retelelor Freecycle din localitatea in care te afli.
In Romania exista doua astfel de retele, Freecycle Bucuresti, care are pana in prezent peste 2.600 de membri, si Freecycle Timisoara, care a depasit luna aceasta 900 de membrii si care este moderata de psihologul Raluca Ionescu. La nivel international, Freecycle are un scop nobil: sa lanseze o „economie a cadourilor”, care va contribui la reducerea deseurilor si la scaderea nivelului de consumerism si sa conecteze oamenii prin generozitate. Membrii retelei trimit emailuri cu lucrurile pe care le ofera sau de care au nevoie si, in scurt timp, majoritatea primesc feedback.
Incearca sa si oferi, nu doar sa primesti!
Tine de etica grupului sa nu iei lucrurile oferite de care nu ai nevoie doar pentru ca sunt gratis si sa ai mereu grija sa si oferi, nu doar sa primesti. Reteaua a fost infiintata in 2003 de Deron Beal, care lucra atunci intr-un ONG ecologist in Arizona, SUA, si a realizat ca decat sa faca munca de teren sa colecteze obiectele de care oamenii nu mai au nevoie pentru a le redirectiona catre zone defavorizate, ar putea face un mecanism prin care aceste schimburi sa se produca mult mai eficient si mai usor.
Reteaua Freecycle Bucuresti a fost infiintata in 2005 de Lucian Sandor, dupa ce a vazut un reportaj pe BBC despre asta. „Am sesizat o asemanare intre Freecycle si una din temele de baza ale chat-ului intern din reteaua caminelor din Grozavesti: vreau mouse, vrea cineva o tastatura samd. Asa ca am creat grupul din Bucuresti. Exista deja un Freecycle in Romania, dar nu avea cum sa functioneze pentru ca nu se ducea nimeni la Oradea sau la Constanta pentru un mouse”, spune Lucian, care a plecat acum cativa ani din tara „cu doua valize si 10 ani de facultate”, iar acum este doctorand in biologie moleculara la Boston si nu vrea sa se mai intoarca niciodata in Romania.
Un trend post-consumerist
In prezent, sunt doi moderatori activi ai retelei bucurestene, pe diferite fusuri orare. Bogdan Grigoroiu, colegul sau, modereaza singur dimineata, iar seara tarziu modereaza Lucian. La mijlocul zilei se suprapun, in functie si de programul fiecaruia. „Freecycle este punctul de intalnire al mai multor ideologii. Citind regulile grupului, cred ca fondatorul, Deron Beal, a avut in vedere doar protejarea mediului si cumpatarea protestanta occidentala („temperance”). Eu, spre exemplu, ma gandesc mai ales la incurajarea productiei de obiecte durabile. Probabil ca majoritatea ofertantilor sunt inspirati de caritatea traditionala a ortodoxiei, pentru ca se fac multe oferte cu destinatie sugerata „pentru cineva care chiar are nevoie”, pentru copii orfani samd”, spune Lucian Sandor pentru capital.ro.
Trendul reciclarii obiectelor de prisos a fost teoretizat ca fenomen al post-capitalismului in capitalele boeme ale Europei, ca Paris sau Berlin, unde oamenii scot pe trotuarul din fata casei toate lucrurile de care nu mai au nevoie pentru a fi luate de orice trecator interesat de ele.
Berlinul este un caz special in acest sens, pentru ca, dupa caderea zidului, orasul a fost impartit intr-o zona ex-comunista, care incerca sa-si revina dupa o lunga perioada de austeritate, si o zona intens capitalizata in care oamenii acumulasera bunuri in exces in goana consumerismului. Criza financiara a avut de asemenea partea ei de contributie in resuscitarea spiritului comunitar, iar Internetul a devenit cea mai buna platforma de manifestare a lui.
In urma crizei, cererile s-au dublat in raport cu ofertele
„In SUA, grupul s-a dezvoltat exploziv inca dinainte de criza financiara, probabil datorita deprecierii spiritului comunitar. Relatia Freecycle cu capitalismul este complicata, la fel ca a Linuxului sau a Wikipediei. Pe de o parte, Freecycle costa si, ca orice ONG, ar functiona si mai bine daca ar avea un buget mai mare. Pe de alta parte, reactia la tentative de comercializare a Freecycle este foarte agresiva. In decembrie 2009, zeci de mii de membri britanici au format o retea paralela, reactionand la perceptia, probabil eronata, ca Deron Beal a creat site-ul my.freecycle.org sperand sa obtina un profit din activitatea retelei”, explica Lucian Sandor.
In cazul retelei din Bucuresti, numarul de mesaje din ultimul an a crescut in primul rand datorita cresterii numarului de membri, insa moderatorii au remarcat o schimbare si in tipul de mesaj. Daca in trimestrul IV din 2008 erau mai multe oferte decat cereri, in trimestrul IV din 2009 numarul de cereri s-a dublat fata de oferte. „Nu am statistici in legatura cu genul de obiecte care sunt puse in joc, dar anecdotic as spune ca centrul de greutate se deplaseaza de la electronice si componente PC ieftine, o prezenta normala pentru un grup online, catre obiecte mai „laice”, cum ar fi obiectele de bucatarie. Hainele de copii au trecere mare, se fac multe cereri si destul de multe oferte”, completeaza Lucian.
Cum poti infiinta o retea Freecycle in orasul tau
Utilizatorii provin dintr-o diversitate de medii sociale, multi dintre ei sunt studenti, insa poti da peste medici, profesori sau artisti. „Am luat de pe Freecycle un monitor si o canapea. E o comunitate civilizata, in care computerele se dau ca painea calda si in care de multe ori gasesti caini sau pisici. Imi aminteste de primele incercari ale utilizatorilor de net de a se conecta prin newsgroup-uri. Pe langa chestiile utile pe care le poti gasi si oferi, cum ar fi mobila sau haine de bebelusi, poti intalni si cereri mai exotice, ale unor artisti care-si cauta diferite obiecte pentru instalatii. Trupa Brum Conspiracy, de exemplu, a strans o camera intreaga plina cu monitoare vechi (probabil cele mai comune obiecte de pe freecycle) pe care intentioneaza sa le foloseasca in instalatii multimedia”, explica web_stalker, un membru al retelei contactat via e-mail de capital.ro.
Tot ce trebuie sa faci pentru a intra intr-o astfel de retea este un cont de Yahoo! si te poti inscrie dupa o simpla cutare a retelei. Mai mult decat atat, daca vrei sa creezi o retea Freecycle mai nisata, gasesti pe site-ul oficial al retelei instructiunile necesare, insa ai nevoie de permisiunea retelei mondiale The Freecycle Network, SUA. Nu ai nevoie de personalitate juridica sau sediul si nici sa primesti obiecte puse in joc.

Citeste articolul pe: Capital

Haine si computere second hand gratis in retele Freecycle din Romania

Uilizatorii romani de net si-au creat retele Freecycle pe Yahoo!, prin intermediul carora primesc si ofera obiecte second hand gratis. Computerele si hainele sunt cele mai des oferite obiecte pentru ca se demodeaza repede sau sunt depasite de noile produse lansate pe piata. Freecycle este un fenomen international ecologic si anti-consumerist care isi propune sa reconfigureze spiritul comunitar online si sa conecteze oamenii prin intermediul generozitatii. In Romania sunt doua astfel de retele, in Bucuresti si Timisoara, iar trendul ia amploare.
Daca esti nevoit sa te muti intr-o casa noua si nu vrei sa faci investitii in mobila sau utilaje, daca ai nevoie de componente de calculator sau orice alt obiect care ar putea prisosi altcuiva, te poti inscrie pe grup de Yahoo! si poti solicita obiectele de care ai nevoie.
De asemenea, daca te-ai hotarat sa renunti la vechiul tau laptop, care este inca functional sau are piese care pot fi folosite sau daca tocmai iti renovezi casa si vrei sa renunti la lucrurile pe care nu le mai folosesti, fie ele carti, haine, colectii de reviste, mobila, aparate electrocasnice sau animale de casa, le poti oferi altora, care au nevoie de ele prin intermediul retelelor Freecycle din localitatea in care te afli.
In Romania exista doua astfel de retele, Freecycle Bucuresti, care are pana in prezent peste 2.600 de membri, si Freecycle Timisoara, care a depasit luna aceasta 900 de membrii si care este moderata de psihologul Raluca Ionescu. La nivel international, Freecycle are un scop nobil: sa lanseze o „economie a cadourilor”, care va contribui la reducerea deseurilor si la scaderea nivelului de consumerism si sa conecteze oamenii prin generozitate. Membrii retelei trimit emailuri cu lucrurile pe care le ofera sau de care au nevoie si, in scurt timp, majoritatea primesc feedback.
Incearca sa si oferi, nu doar sa primesti!
Tine de etica grupului sa nu iei lucrurile oferite de care nu ai nevoie doar pentru ca sunt gratis si sa ai mereu grija sa si oferi, nu doar sa primesti. Reteaua a fost infiintata in 2003 de Deron Beal, care lucra atunci intr-un ONG ecologist in Arizona, SUA, si a realizat ca decat sa faca munca de teren sa colecteze obiectele de care oamenii nu mai au nevoie pentru a le redirectiona catre zone defavorizate, ar putea face un mecanism prin care aceste schimburi sa se produca mult mai eficient si mai usor.
Reteaua Freecycle Bucuresti a fost infiintata in 2005 de Lucian Sandor, dupa ce a vazut un reportaj pe BBC despre asta. „Am sesizat o asemanare intre Freecycle si una din temele de baza ale chat-ului intern din reteaua caminelor din Grozavesti: vreau mouse, vrea cineva o tastatura samd. Asa ca am creat grupul din Bucuresti. Exista deja un Freecycle in Romania, dar nu avea cum sa functioneze pentru ca nu se ducea nimeni la Oradea sau la Constanta pentru un mouse”, spune Lucian, care a plecat acum cativa ani din tara „cu doua valize si 10 ani de facultate”, iar acum este doctorand in biologie moleculara la Boston si nu vrea sa se mai intoarca niciodata in Romania.
Un trend post-consumerist
In prezent, sunt doi moderatori activi ai retelei bucurestene, pe diferite fusuri orare. Bogdan Grigoroiu, colegul sau, modereaza singur dimineata, iar seara tarziu modereaza Lucian. La mijlocul zilei se suprapun, in functie si de programul fiecaruia. „Freecycle este punctul de intalnire al mai multor ideologii. Citind regulile grupului, cred ca fondatorul, Deron Beal, a avut in vedere doar protejarea mediului si cumpatarea protestanta occidentala („temperance”). Eu, spre exemplu, ma gandesc mai ales la incurajarea productiei de obiecte durabile. Probabil ca majoritatea ofertantilor sunt inspirati de caritatea traditionala a ortodoxiei, pentru ca se fac multe oferte cu destinatie sugerata „pentru cineva care chiar are nevoie”, pentru copii orfani samd”, spune Lucian Sandor pentru capital.ro.
Trendul reciclarii obiectelor de prisos a fost teoretizat ca fenomen al post-capitalismului in capitalele boeme ale Europei, ca Paris sau Berlin, unde oamenii scot pe trotuarul din fata casei toate lucrurile de care nu mai au nevoie pentru a fi luate de orice trecator interesat de ele.
Berlinul este un caz special in acest sens, pentru ca, dupa caderea zidului, orasul a fost impartit intr-o zona ex-comunista, care incerca sa-si revina dupa o lunga perioada de austeritate, si o zona intens capitalizata in care oamenii acumulasera bunuri in exces in goana consumerismului. Criza financiara a avut de asemenea partea ei de contributie in resuscitarea spiritului comunitar, iar Internetul a devenit cea mai buna platforma de manifestare a lui.
In urma crizei, cererile s-au dublat in raport cu ofertele
„In SUA, grupul s-a dezvoltat exploziv inca dinainte de criza financiara, probabil datorita deprecierii spiritului comunitar. Relatia Freecycle cu capitalismul este complicata, la fel ca a Linuxului sau a Wikipediei. Pe de o parte, Freecycle costa si, ca orice ONG, ar functiona si mai bine daca ar avea un buget mai mare. Pe de alta parte, reactia la tentative de comercializare a Freecycle este foarte agresiva. In decembrie 2009, zeci de mii de membri britanici au format o retea paralela, reactionand la perceptia, probabil eronata, ca Deron Beal a creat site-ul my.freecycle.org sperand sa obtina un profit din activitatea retelei”, explica Lucian Sandor.
In cazul retelei din Bucuresti, numarul de mesaje din ultimul an a crescut in primul rand datorita cresterii numarului de membri, insa moderatorii au remarcat o schimbare si in tipul de mesaj. Daca in trimestrul IV din 2008 erau mai multe oferte decat cereri, in trimestrul IV din 2009 numarul de cereri s-a dublat fata de oferte. „Nu am statistici in legatura cu genul de obiecte care sunt puse in joc, dar anecdotic as spune ca centrul de greutate se deplaseaza de la electronice si componente PC ieftine, o prezenta normala pentru un grup online, catre obiecte mai „laice”, cum ar fi obiectele de bucatarie. Hainele de copii au trecere mare, se fac multe cereri si destul de multe oferte”, completeaza Lucian.
Cum poti infiinta o retea Freecycle in orasul tau
Utilizatorii provin dintr-o diversitate de medii sociale, multi dintre ei sunt studenti, insa poti da peste medici, profesori sau artisti. „Am luat de pe Freecycle un monitor si o canapea. E o comunitate civilizata, in care computerele se dau ca painea calda si in care de multe ori gasesti caini sau pisici. Imi aminteste de primele incercari ale utilizatorilor de net de a se conecta prin newsgroup-uri. Pe langa chestiile utile pe care le poti gasi si oferi, cum ar fi mobila sau haine de bebelusi, poti intalni si cereri mai exotice, ale unor artisti care-si cauta diferite obiecte pentru instalatii. Trupa Brum Conspiracy, de exemplu, a strans o camera intreaga plina cu monitoare vechi (probabil cele mai comune obiecte de pe freecycle) pe care intentioneaza sa le foloseasca in instalatii multimedia”, explica web_stalker, un membru al retelei contactat via e-mail de capital.ro.
Tot ce trebuie sa faci pentru a intra intr-o astfel de retea este un cont de Yahoo! si te poti inscrie dupa o simpla cutare a retelei. Mai mult decat atat, daca vrei sa creezi o retea Freecycle mai nisata, gasesti pe site-ul oficial al retelei instructiunile necesare, insa ai nevoie de permisiunea retelei mondiale The Freecycle Network, SUA. Nu ai nevoie de personalitate juridica sau sediul si nici sa primesti obiecte puse in joc.

Citeste articolul pe: Capital

Postat de pe data de 31 dec., 2009 in categoria Noutăți. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 222 ori.

Publica un raspuns