Desi dispozitivele digitale de lectura a cartilor abia au aparut pe piata autohtona, unele dintre modele fiind compatibile doar cu texte in limba engleza, entuziastii high tech s-au grabit sa anunte anul e-rederelor in Romania. Prima librarie digitala este inca in stadiu de proiect, iar editurile au probleme cu contractele speciale de drepturi de autor pentru e-book, in vreme ce adeptii formatului electronic – asa numitii „cititori destepti” vizati de investitori – prefera „sa faca rost” de carti de pe net in loc sa le cumpere.
Librariadigitala.ro a creat deja un buzz mediatic si urmeaza sa se lanseze in luna mai a acestui an cu 100 de titluri disponibile. Printre editurile pe val care vor pune la dispozitia cititotilor carti in format electronic se numara Polirom, Nemira, Litera si Trei, iar pretul unei carti este jumatate din cel al formatului ei clasic.
„Multi se intreaba daca piata este pregatita, asteapta si nu fac nimic. Piata este pregatita de mult, se cumpara deja e-readere Kindle si Sony Reader. Noi mizam pe smart readers, care provin din multinationale, agentii de creatie, IT, agentii media, oameni care sunt deja prezenti pe Internet, si chiar daca e-readerele nu sunt inca populare aici, sunt atatia care au iPhone, netbook, laptop si alte gadgeturi de pe care poti citi”, spune Petre Lica, directorul proiectului Librariadigitala.ro.
Miza pe smart readers
Pentru inceput, in Libraria Digitala s-au investit aproximativ 15.000 de euro, iar pentru anul in curs vor mai fi investiti inca aproximativ 100.000 de euro, care vor intra in dezvoltarea si administrarea site-ului, marketing si PR, etc. „Suntem in discutii cu un investitor privat din afara Romaniei pentru finantare ongoing, iar pentru anul 2010 estimam un volum de vanzari de 50.000-80.000 de euro”, explica Petre Lica. Acesta a mai declarat ca face eforturi sa puna la dispozitia utilizatorilor e-book-uri gratuite pentru a se familiariza cu noile formate si cu gadgeturile care le pot citi.
Surse de carti gratuite pe net
Cititorii interesati de carte electronica au gasit de mult solutii pentru a-si procura operele de care au nevoie in acelasi mod in care procedeaza cu muzica sau cu filmele, fie de pe site-urile de torrenti, fie prin servicii de transfer de fisiere sau programe de tip DC++. Scribd.com, de exemplu, este un webdrive care ofera posibilitatea sa convertesti textele din orice fromat, inclusiv PDF, Word, Power Point sau excel intr-un document web pe care sa il poti imparti cu cine vrei.
mIRC, programul de chat care facea valuri in Internet cafe-urile anilor 1995 – 2000, a fost depasit de mult de toate serviciile de chat online, insa daca te conectezi pe reteaua undernet pe canalul #bookz poti sa descarci cateva mii de carti, desi multe dintre ele sunt in engleza sau alte limbi.
„Mai sunt si cate unii pe DC++ care au colectii de sute de carti si le poti scoate foarte usor de acolo, daca dai search, gasesti tot felul de foldere cu carti in format doc, PDF si HTML. Pentru a lua insa carti de pe DC este nevoie sa instalezi programul in calculator si sa intri pe un hub de Romania. Chiar de curand am descarcat cateva sute de carti”, spune Flaviu Comanescu, un heavy user al serviciilor de download care si-a umplut hardul cu carti si, intimidat de numarul lor, nu s-a apucat sa citeasca niciuna.
Avantajele e-readerului
O sursa foarte buna de carti gratuite este un blog romanesc cu posturi despre carti, subversivcapitalism.blogspot.com, care ofera linkuri la torrenti si alte site-uri de unde pot fi descarcate. Dintre torrenti, Mininova este cel mai folosit pentru download-ul de carti, iar utilizatorii de e-reader prefera surse mai mari cum este Gigapedia, un portal de pe care puteti descarca cateva zeci de mii de volume.
„Iau in special non-fictiune, si intr-o oarecare masura SF-uri. Utilitatea principala a e-reader-ului este ca poti citi carti electronice foarte comod, mult mai comod decat pe monitor sau pe laptop. Si poti sa cari cu el foarte multe carti, daca mergi undeva nu trebuie sa-si pui problema in avans ce carti iti iei, iar bateria tine doua saptamani. Dezavantajul principal este fata de cartile obisnuite este ca e mai greu sa cauti printr-o carte un anumit pasaj, desi poti pune bookmark-uri. Si mai e o optiune pe care eu nu o folosesc, dar care am vazut ca este destul de populara – iti poti downloada multe ziare si reviste si sa le iei cu tine dimineata sa le citesti la metrou de pilda”, explica pentru capital.ro Vlad Tarko, utilizator de Sony Reader 500 de pe vremea cand era disponibil doar in SUA.
Bibliofilii nu se lasa sedusi de pixeli
„In Romania sunt foarte putine readere, si doar pentru faptul ca acum se gasesc si in magazinele de aici nu inseamna ca va deveni un fenomen in curand, desi toate editurile sunt extrem de speriate de asta, insa pericolul este real doar in tarile vorbitoare de limba engleza. Kindle nu are cum sa prinda aici pentru ca publicul care citeste in limba engleza este totusi redus, iar oferta de e-books e in engleza. Nici in Franta nu merge, nici in Germania”, spune Constantin Vica, teoretician Creative Commons, care sustine ca, desi sunt foarte descarcate, cartile piratate nu sunt citite: „In general, PDF-urile scapa din edituri prin jurnalisti si critici literari, pentru ca ei le primesc inainte ca acestea sa iasa de la tipar pentru a le recenza, dar sunt si foarte multe carti scanate si digitizate de utilizatori acasa. Dar chiar si asa, cartile astea nu sunt citite pe monitor. Cine vrea sa cumpere cumpara in formatul de hartie. Desi toata lumea isi descarca textele in ideea ca le vor citi vreodata, de fapt nu le citeste nimeni”.
Un sistem foarte criticat este DRM, care blocheaza cartea doar pe device-ul care pe care a fost descarcata legal. „O metoda buna ar fi sa se lanseze capitole saptamanal si astfel oamenii sa se aboneze la cartea X si sa aiba o lectura intinsa pe mai multe luni, sau cartile care se dau gratuit pe sistemul pay as you wish, cum au facut cei de la Radiohead cu muzica lor, de exemplu”, adauga Vica. Asta ar duce la servicii de lectura precum Last.fm pe muzica, unde trebuie sa platesti un abonament lunar si ai acces la o baza muzicala aproape infinita.
Vremurile in care cartile vor fi lansate exclusiv in format electronic sunt insa departe, fascinatia cartii ca obiect completand, in cazul multora, experienta lecturii, iar in cazul colectionarilor si bibliofililor transformandu-se in pasiune. „Publicul hartiei tiparite (carte, revista sau ziar) va continua sa existe. Ba chiar intr-un numar mai mare si pentru un timp mai indelungat decat sustin adeptii neconditionati ai online-ului. Oamenii vor continua sa aiba nevoie de contactul material cu hartia, de senzorialitatea lecturii. Nostalgia, snobismul, vanitatea – toate imping spre luarea in posesie a textului, spre conservarea unui anumit fel de a citi. Imi place sa am o biblioteca si nu as schimba-o pe un hard. Refuz sa imi imaginez ca o sa citesc Nabokov pe un Kindle”, spune Bogdan Theodor Olteanu, un bibliofil care apreciaza firele de nisip ramase intr-o carte de pe plaja si care pune pret pe senzorialitatea lecturii.
DETALII:
Citeste si Concept revolutionar de carte in Romania: e cat o caseta audio si se deschide invers.

Citeste articolul pe: Capital

Revolutia e-book: piata cartii intoarce foaia

Desi dispozitivele digitale de lectura a cartilor abia au aparut pe piata autohtona, unele dintre modele fiind compatibile doar cu texte in limba engleza, entuziastii high tech s-au grabit sa anunte anul e-rederelor in Romania. Prima librarie digitala este inca in stadiu de proiect, iar editurile au probleme cu contractele speciale de drepturi de autor pentru e-book, in vreme ce adeptii formatului electronic – asa numitii „cititori destepti” vizati de investitori – prefera „sa faca rost” de carti de pe net in loc sa le cumpere.
Librariadigitala.ro a creat deja un buzz mediatic si urmeaza sa se lanseze in luna mai a acestui an cu 100 de titluri disponibile. Printre editurile pe val care vor pune la dispozitia cititotilor carti in format electronic se numara Polirom, Nemira, Litera si Trei, iar pretul unei carti este jumatate din cel al formatului ei clasic.
„Multi se intreaba daca piata este pregatita, asteapta si nu fac nimic. Piata este pregatita de mult, se cumpara deja e-readere Kindle si Sony Reader. Noi mizam pe smart readers, care provin din multinationale, agentii de creatie, IT, agentii media, oameni care sunt deja prezenti pe Internet, si chiar daca e-readerele nu sunt inca populare aici, sunt atatia care au iPhone, netbook, laptop si alte gadgeturi de pe care poti citi”, spune Petre Lica, directorul proiectului Librariadigitala.ro.
Miza pe smart readers
Pentru inceput, in Libraria Digitala s-au investit aproximativ 15.000 de euro, iar pentru anul in curs vor mai fi investiti inca aproximativ 100.000 de euro, care vor intra in dezvoltarea si administrarea site-ului, marketing si PR, etc. „Suntem in discutii cu un investitor privat din afara Romaniei pentru finantare ongoing, iar pentru anul 2010 estimam un volum de vanzari de 50.000-80.000 de euro”, explica Petre Lica. Acesta a mai declarat ca face eforturi sa puna la dispozitia utilizatorilor e-book-uri gratuite pentru a se familiariza cu noile formate si cu gadgeturile care le pot citi.
Surse de carti gratuite pe net
Cititorii interesati de carte electronica au gasit de mult solutii pentru a-si procura operele de care au nevoie in acelasi mod in care procedeaza cu muzica sau cu filmele, fie de pe site-urile de torrenti, fie prin servicii de transfer de fisiere sau programe de tip DC++. Scribd.com, de exemplu, este un webdrive care ofera posibilitatea sa convertesti textele din orice fromat, inclusiv PDF, Word, Power Point sau excel intr-un document web pe care sa il poti imparti cu cine vrei.
mIRC, programul de chat care facea valuri in Internet cafe-urile anilor 1995 – 2000, a fost depasit de mult de toate serviciile de chat online, insa daca te conectezi pe reteaua undernet pe canalul #bookz poti sa descarci cateva mii de carti, desi multe dintre ele sunt in engleza sau alte limbi.
„Mai sunt si cate unii pe DC++ care au colectii de sute de carti si le poti scoate foarte usor de acolo, daca dai search, gasesti tot felul de foldere cu carti in format doc, PDF si HTML. Pentru a lua insa carti de pe DC este nevoie sa instalezi programul in calculator si sa intri pe un hub de Romania. Chiar de curand am descarcat cateva sute de carti”, spune Flaviu Comanescu, un heavy user al serviciilor de download care si-a umplut hardul cu carti si, intimidat de numarul lor, nu s-a apucat sa citeasca niciuna.
Avantajele e-readerului
O sursa foarte buna de carti gratuite este un blog romanesc cu posturi despre carti, subversivcapitalism.blogspot.com, care ofera linkuri la torrenti si alte site-uri de unde pot fi descarcate. Dintre torrenti, Mininova este cel mai folosit pentru download-ul de carti, iar utilizatorii de e-reader prefera surse mai mari cum este Gigapedia, un portal de pe care puteti descarca cateva zeci de mii de volume.
„Iau in special non-fictiune, si intr-o oarecare masura SF-uri. Utilitatea principala a e-reader-ului este ca poti citi carti electronice foarte comod, mult mai comod decat pe monitor sau pe laptop. Si poti sa cari cu el foarte multe carti, daca mergi undeva nu trebuie sa-si pui problema in avans ce carti iti iei, iar bateria tine doua saptamani. Dezavantajul principal este fata de cartile obisnuite este ca e mai greu sa cauti printr-o carte un anumit pasaj, desi poti pune bookmark-uri. Si mai e o optiune pe care eu nu o folosesc, dar care am vazut ca este destul de populara – iti poti downloada multe ziare si reviste si sa le iei cu tine dimineata sa le citesti la metrou de pilda”, explica pentru capital.ro Vlad Tarko, utilizator de Sony Reader 500 de pe vremea cand era disponibil doar in SUA.
Bibliofilii nu se lasa sedusi de pixeli
„In Romania sunt foarte putine readere, si doar pentru faptul ca acum se gasesc si in magazinele de aici nu inseamna ca va deveni un fenomen in curand, desi toate editurile sunt extrem de speriate de asta, insa pericolul este real doar in tarile vorbitoare de limba engleza. Kindle nu are cum sa prinda aici pentru ca publicul care citeste in limba engleza este totusi redus, iar oferta de e-books e in engleza. Nici in Franta nu merge, nici in Germania”, spune Constantin Vica, teoretician Creative Commons, care sustine ca, desi sunt foarte descarcate, cartile piratate nu sunt citite: „In general, PDF-urile scapa din edituri prin jurnalisti si critici literari, pentru ca ei le primesc inainte ca acestea sa iasa de la tipar pentru a le recenza, dar sunt si foarte multe carti scanate si digitizate de utilizatori acasa. Dar chiar si asa, cartile astea nu sunt citite pe monitor. Cine vrea sa cumpere cumpara in formatul de hartie. Desi toata lumea isi descarca textele in ideea ca le vor citi vreodata, de fapt nu le citeste nimeni”.
Un sistem foarte criticat este DRM, care blocheaza cartea doar pe device-ul care pe care a fost descarcata legal. „O metoda buna ar fi sa se lanseze capitole saptamanal si astfel oamenii sa se aboneze la cartea X si sa aiba o lectura intinsa pe mai multe luni, sau cartile care se dau gratuit pe sistemul pay as you wish, cum au facut cei de la Radiohead cu muzica lor, de exemplu”, adauga Vica. Asta ar duce la servicii de lectura precum Last.fm pe muzica, unde trebuie sa platesti un abonament lunar si ai acces la o baza muzicala aproape infinita.
Vremurile in care cartile vor fi lansate exclusiv in format electronic sunt insa departe, fascinatia cartii ca obiect completand, in cazul multora, experienta lecturii, iar in cazul colectionarilor si bibliofililor transformandu-se in pasiune. „Publicul hartiei tiparite (carte, revista sau ziar) va continua sa existe. Ba chiar intr-un numar mai mare si pentru un timp mai indelungat decat sustin adeptii neconditionati ai online-ului. Oamenii vor continua sa aiba nevoie de contactul material cu hartia, de senzorialitatea lecturii. Nostalgia, snobismul, vanitatea – toate imping spre luarea in posesie a textului, spre conservarea unui anumit fel de a citi. Imi place sa am o biblioteca si nu as schimba-o pe un hard. Refuz sa imi imaginez ca o sa citesc Nabokov pe un Kindle”, spune Bogdan Theodor Olteanu, un bibliofil care apreciaza firele de nisip ramase intr-o carte de pe plaja si care pune pret pe senzorialitatea lecturii.
DETALII:
Citeste si Concept revolutionar de carte in Romania: e cat o caseta audio si se deschide invers.

Citeste articolul pe: Capital

Postat de pe data de 31 dec., 2009 in categoria Noutăți. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 72 ori.

Publica un raspuns