Cum a ajuns un spectacol care imbina luptele corp la corp cu acrobatiile si actoria sa devina dintr-o atractie regionala un fenomen mondial care genereaza afaceri de un miliard de dolari, este vizionat de zeci de milioane de oameni saptamanal si creaza superstaruri a caror popularitate rivalizeaza cu cea a fotbalistilor? Foarte simplu. Nu a fost nevoie decat de o persoana a carei ambitie si imaginatie sa depaseasca rigorile vremii.
Inceputul sfarsitului pentru wrestlingul regional
Pana la sfarsitul anilor ’70, companiile membre ale asociatiei National Wrestling Alliance (NWA) isi desfasurau activitatea in sistem teritorial, fiecare dintre acestea avand o zona bine definita in care isi promova si desfasura spectacolele live. Foarte rar aceste companii isi paraseau zona de activitate pentru a desfasura spectacole in alta parte. Un exemplu in acest sens este Capitol Wrestling Corporation (CWC), viitoarea World Wrestling Entertainment, Inc. (WWE), care detinea controlul asupra zonei de Nord-Est a Americii.
Insa, odata cu aparitia in peisaj a lui Vincent Kennedy McMahon, toate acestea aveau sa se schimbe. Dupa ce in 1980 infiinteaza compania Titan Sports Inc. si in 1982 cumpara de la tatal sau Capitol Wrestling Corporation, acesta demareaza o campanie de mediatizare fara precedent, ce avea sa modifice din temelii perceptia despre acest sport. Vincent McMahon vede in wrestlingul profesionist mai mult o modalitate de divertisment si mai putin un sport in sine.
Astfel, nou-infiintata World Wrestling Federation (WWF) incepe sa isi promoveze spectacolele la nivel national, in timp ce McMahon negociaza cu televiziunile vanzarea de drepturi de imagine asupra show-urilor promovate si vinde casete video cu inregistrari ale evenimentelor WWF in afara zonei de Nord-Est.
Fenomenul WrestleMania
Cu banii pe care compania ii obtine din aceste evenimente, McMahon reuseste sa ii atraga de partea WWF pe Hulk Hogan, cel mai cunoscut si important luptator al momentului si unul dintre personajele marcante din istoria acestui sport, Roddy Piper, Andre the Giant si multi alti wrestleri importanti ai vremii. Acestia au facut sportul din ce in ce mai popular, audientele au crescut, iar odata cu lansarea in 1985 a conceptului de WrestleMania, spectacol ce putea fi vizionat de telespectatori in sistem pay-per-view si promovat de McMahon ca fiind Super Bowl-ul wrestlingului profesionist, aceasta industrie a capatat o cu totul alta dimensiune.
Prima editie a avut loc in Madison Square Garden din New York si s-a bucurat de un succes imens. Cea de-a doua editie a WrestleMania s-a desfasurat in trei locuri din zone diferite: Nassau Veterans Memorial Coliseum din Uniondale, statul New York, the Rosemont Horizon din Rosemont, statul Illinois, si Los Angeles Memorial Sports Arena din Los Angeles. WrestleMania III, care a avut loc pe 29 martie 1987, a generat recordul de asistenta pentru un eveniment sportiv live intr-un spatiu inchis din America de Nord, numai putin de 93.173 de spectatori luand parte la spectacolul desfasurat in Pontiac Silverdome din Pontiac, Michigan. Totodata, spectacolul a fost urmarit de cateva milioane de spectatori prin sistem pay-per-view, incasarile fiind estimate la circa 10 milioane de dolari.
O noua era
Pe 11 ianuarie 1993, World Wrestling Federation lanseaza un nou concept pe piata de televiziune. Este vorba despre WWF Monday Night Raw, primul spectacol transmis live de o televiziune, postul TV USA.
Ca urmare a succesului inregistrat de Monday Night Raw, Ted Turner, fondatorul canalului de stiri CNN si detinatorul companiei concurente WWF, World Championship Wrestling (WCW), decide sa lanseze propriul show live, difuzat in acelasi interval orar ca si Raw, intitulat WCW Monday Nitro. Puterea financiara superioara a lui Ted Turner a dus la migratia celor mai importante nume din WWF catre WCW, astfel ca lupta pentru ratinguri intre cele doua spectacole a devenit foarte dura.
Incepand cu mijlocul anului 1996, WCW Monday Nitro a obtinut timp de doi ani ratinguri superioare programului concurent, ceea ce a determinat echipa de creatie a WWF sa gaseasca noi modalitati de a atrage telespectatori. Astfel, apar meciurile de tipul “Hell in a Cell” (in care participantii sunt inchisi intr-o cusca de fier) sau cele de tip “Inferno Match” (in care marginile ringului sunt incendiate). Totodata, World Wrestling Federation incepe sa promoveze spectacole din ce in ce mai violente, precum si personajele negative, care atrag telespectatorii ca un magnet.
La finele anilor ’90, World Wrestling Federation reuseste sa depaseasca in audienta World Championship Wrestling, iar odata cu lansarea, pe 26 august 1999, a unui nou show, SmackDown!, si cumpararea in martie 2001 a companiei rivale pentru aproximativ 7 milioane de dolari, WWF devine cea mai mare promotie de wrestling din lume.
Wrestling si nu numai…
Pe 5 mai 2002, World Wrestling Federation isi modifica titulatura in World Wrestling Entertainment Inc. ca urmare a unei dispute juridice legate de initialele utilizate.
Dupa achizitia companiei concurente, WWE incepe sa isi diversifice activitatea si lanseaza WWE Studios, propriul studio de film, WWE Music Group, WWE Home Video, WWE Books, WWE Kids.
Toate aceste companii, impreuna cu spectacolele propriu-zise si campaniile agresive de marketing au adus companiei venituri de sute de milioane in 2009. Astfel, veniturile nete ale companiei au totalizat 475,2 milioane de dolari, in scadere fata de cele 526,5 milioane inregistrate in 2008, in timp ce profitul net al WWE a crescut de la 45,4 milioane de dolari la 50,3 milioane de dolari.
Spectacolele live si cele televizate, inclusiv cele in sistem pay-per-view, au generat venituri de 335 milioane de dolari, respectiv 70,5% din total, divizia de Digital Media a adus 32,8 milioane de dolari, iar WWE Studios a generat 7,7 milioane.
Spectacolele difuzate de WWE sunt vizionate de 15,8 milioane de telespectatori din SUA saptamanal. Totodata, show-urile companiei sunt transmise in 30 de limbi si in peste 145 de tari.
In 2009 WWE a organizat peste 265 de spectacole live, 74 dintre acestea avand loc in afara granitelor Statelor Unite, in locatii precum Marea Britanie, Germania, Italia sau Australia. Site-ul oficial al companiei, wwe.com, este accesat lunar de circa 13 milioane de vizitatori unici.
Toate acestea fac ca superstaruri de prima mana, precum John Cena, Ray Misterio, Undertaker sau Triple H, sa se bucure de o popularitate mondiala care rivalizeaza cu cea a marilor fotbalisti sau jucatori de baschet.
Ce este wrestlingul?
Wrestlingul este o modalitate de divertisment care imbina luptele corp la corp cu acrobatiile si actoria. Spectacolul are la baza scenarii si intrigi menite sa tina privitorul “in priza”, iar luptele, desi au un castigator predefinit, impresioneaza prin manevrele spectaculoase pe care combatantii le afisaza in timpul acestora.
Meciurile se desfasoara in general dupa regula “one fall” (unul dintre combatanti trebuie sa isi tina adversarul cu umerii pe podea timp de trei secunde) insa in spectacolele pay-per-view pot fi intalnite o multime de alte genuri de meciuri: de la meciuri intr-o cusca de otel, pana la meciuri in care trebuie sa iti faci adversarul sa zica “I quit!” (“Renunt!”).

Citeste articolul pe: Financiarul

Wrestling – de la un spectacol regional la un fenomen mondial

Cum a ajuns un spectacol care imbina luptele corp la corp cu acrobatiile si actoria sa devina dintr-o atractie regionala un fenomen mondial care genereaza afaceri de un miliard de dolari, este vizionat de zeci de milioane de oameni saptamanal si creaza superstaruri a caror popularitate rivalizeaza cu cea a fotbalistilor? Foarte simplu. Nu a fost nevoie decat de o persoana a carei ambitie si imaginatie sa depaseasca rigorile vremii.
Inceputul sfarsitului pentru wrestlingul regional
Pana la sfarsitul anilor ’70, companiile membre ale asociatiei National Wrestling Alliance (NWA) isi desfasurau activitatea in sistem teritorial, fiecare dintre acestea avand o zona bine definita in care isi promova si desfasura spectacolele live. Foarte rar aceste companii isi paraseau zona de activitate pentru a desfasura spectacole in alta parte. Un exemplu in acest sens este Capitol Wrestling Corporation (CWC), viitoarea World Wrestling Entertainment, Inc. (WWE), care detinea controlul asupra zonei de Nord-Est a Americii.
Insa, odata cu aparitia in peisaj a lui Vincent Kennedy McMahon, toate acestea aveau sa se schimbe. Dupa ce in 1980 infiinteaza compania Titan Sports Inc. si in 1982 cumpara de la tatal sau Capitol Wrestling Corporation, acesta demareaza o campanie de mediatizare fara precedent, ce avea sa modifice din temelii perceptia despre acest sport. Vincent McMahon vede in wrestlingul profesionist mai mult o modalitate de divertisment si mai putin un sport in sine.
Astfel, nou-infiintata World Wrestling Federation (WWF) incepe sa isi promoveze spectacolele la nivel national, in timp ce McMahon negociaza cu televiziunile vanzarea de drepturi de imagine asupra show-urilor promovate si vinde casete video cu inregistrari ale evenimentelor WWF in afara zonei de Nord-Est.
Fenomenul WrestleMania
Cu banii pe care compania ii obtine din aceste evenimente, McMahon reuseste sa ii atraga de partea WWF pe Hulk Hogan, cel mai cunoscut si important luptator al momentului si unul dintre personajele marcante din istoria acestui sport, Roddy Piper, Andre the Giant si multi alti wrestleri importanti ai vremii. Acestia au facut sportul din ce in ce mai popular, audientele au crescut, iar odata cu lansarea in 1985 a conceptului de WrestleMania, spectacol ce putea fi vizionat de telespectatori in sistem pay-per-view si promovat de McMahon ca fiind Super Bowl-ul wrestlingului profesionist, aceasta industrie a capatat o cu totul alta dimensiune.
Prima editie a avut loc in Madison Square Garden din New York si s-a bucurat de un succes imens. Cea de-a doua editie a WrestleMania s-a desfasurat in trei locuri din zone diferite: Nassau Veterans Memorial Coliseum din Uniondale, statul New York, the Rosemont Horizon din Rosemont, statul Illinois, si Los Angeles Memorial Sports Arena din Los Angeles. WrestleMania III, care a avut loc pe 29 martie 1987, a generat recordul de asistenta pentru un eveniment sportiv live intr-un spatiu inchis din America de Nord, numai putin de 93.173 de spectatori luand parte la spectacolul desfasurat in Pontiac Silverdome din Pontiac, Michigan. Totodata, spectacolul a fost urmarit de cateva milioane de spectatori prin sistem pay-per-view, incasarile fiind estimate la circa 10 milioane de dolari.
O noua era
Pe 11 ianuarie 1993, World Wrestling Federation lanseaza un nou concept pe piata de televiziune. Este vorba despre WWF Monday Night Raw, primul spectacol transmis live de o televiziune, postul TV USA.
Ca urmare a succesului inregistrat de Monday Night Raw, Ted Turner, fondatorul canalului de stiri CNN si detinatorul companiei concurente WWF, World Championship Wrestling (WCW), decide sa lanseze propriul show live, difuzat in acelasi interval orar ca si Raw, intitulat WCW Monday Nitro. Puterea financiara superioara a lui Ted Turner a dus la migratia celor mai importante nume din WWF catre WCW, astfel ca lupta pentru ratinguri intre cele doua spectacole a devenit foarte dura.
Incepand cu mijlocul anului 1996, WCW Monday Nitro a obtinut timp de doi ani ratinguri superioare programului concurent, ceea ce a determinat echipa de creatie a WWF sa gaseasca noi modalitati de a atrage telespectatori. Astfel, apar meciurile de tipul “Hell in a Cell” (in care participantii sunt inchisi intr-o cusca de fier) sau cele de tip “Inferno Match” (in care marginile ringului sunt incendiate). Totodata, World Wrestling Federation incepe sa promoveze spectacole din ce in ce mai violente, precum si personajele negative, care atrag telespectatorii ca un magnet.
La finele anilor ’90, World Wrestling Federation reuseste sa depaseasca in audienta World Championship Wrestling, iar odata cu lansarea, pe 26 august 1999, a unui nou show, SmackDown!, si cumpararea in martie 2001 a companiei rivale pentru aproximativ 7 milioane de dolari, WWF devine cea mai mare promotie de wrestling din lume.
Wrestling si nu numai…
Pe 5 mai 2002, World Wrestling Federation isi modifica titulatura in World Wrestling Entertainment Inc. ca urmare a unei dispute juridice legate de initialele utilizate.
Dupa achizitia companiei concurente, WWE incepe sa isi diversifice activitatea si lanseaza WWE Studios, propriul studio de film, WWE Music Group, WWE Home Video, WWE Books, WWE Kids.
Toate aceste companii, impreuna cu spectacolele propriu-zise si campaniile agresive de marketing au adus companiei venituri de sute de milioane in 2009. Astfel, veniturile nete ale companiei au totalizat 475,2 milioane de dolari, in scadere fata de cele 526,5 milioane inregistrate in 2008, in timp ce profitul net al WWE a crescut de la 45,4 milioane de dolari la 50,3 milioane de dolari.
Spectacolele live si cele televizate, inclusiv cele in sistem pay-per-view, au generat venituri de 335 milioane de dolari, respectiv 70,5% din total, divizia de Digital Media a adus 32,8 milioane de dolari, iar WWE Studios a generat 7,7 milioane.
Spectacolele difuzate de WWE sunt vizionate de 15,8 milioane de telespectatori din SUA saptamanal. Totodata, show-urile companiei sunt transmise in 30 de limbi si in peste 145 de tari.
In 2009 WWE a organizat peste 265 de spectacole live, 74 dintre acestea avand loc in afara granitelor Statelor Unite, in locatii precum Marea Britanie, Germania, Italia sau Australia. Site-ul oficial al companiei, wwe.com, este accesat lunar de circa 13 milioane de vizitatori unici.
Toate acestea fac ca superstaruri de prima mana, precum John Cena, Ray Misterio, Undertaker sau Triple H, sa se bucure de o popularitate mondiala care rivalizeaza cu cea a marilor fotbalisti sau jucatori de baschet.
Ce este wrestlingul?
Wrestlingul este o modalitate de divertisment care imbina luptele corp la corp cu acrobatiile si actoria. Spectacolul are la baza scenarii si intrigi menite sa tina privitorul “in priza”, iar luptele, desi au un castigator predefinit, impresioneaza prin manevrele spectaculoase pe care combatantii le afisaza in timpul acestora.
Meciurile se desfasoara in general dupa regula “one fall” (unul dintre combatanti trebuie sa isi tina adversarul cu umerii pe podea timp de trei secunde) insa in spectacolele pay-per-view pot fi intalnite o multime de alte genuri de meciuri: de la meciuri intr-o cusca de otel, pana la meciuri in care trebuie sa iti faci adversarul sa zica “I quit!” (“Renunt!”).

Citeste articolul pe: Financiarul

Postat de pe data de 31 ian., 2010 in categoria Noutăți. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 54 ori.

Publica un raspuns