La începutul secolului al XVIII-lea a fost construită la Tîrgu-Mureş biserica iezuită „Sfântul Ioan Botezătorul”, una dintre cele mai reprezentative biserici baroce din Transilvania. Este plasată în partea nord-estică a centrului oraşului şi aparţine parohiei romano-catolice.

Naşterea stilului baroc este în mod direct legată de atitudinea Bisericii Catolice faţă de subminarea puterii sale din cauza Reformei religioase iniţiată de Martin Luther. Nevoia de a-şi reafirma autoritatea în faţa credincioşilor se manifestă şi în domeniul artelor figurative, care vor fi folosite ca mijloc de influenţare a opiniei publice în favoarea papalităţii. La mijlocul secolului al XVI-lea, cu ocazia Conciliului de la Trento, se va stabili de către Biserică un program foarte clar în legătură noul gen de creaţie artistică. În ceea ce priveşte arhitectura, erau date ca directive generale construirea de edificii somptuoase, decorarea abundentă a faţadelor şi a interioarelor, folosirea marmurei policrome, a bronzului şi a stucaturilor aurite, astfel încât totul să inspire bogăţie şi grandoare. S-a născut astfel o artă bogată şi plină de fast care s-a răspândit în decursul a două secole în toată Europa catolică. Un rol esenţial în acest sens l-a avut ordinul monahal iezuit, înfiinţat în 1534 de Ignaţiu de Loyola. O altă situaţie socio-politică stimulativă pentru dezvoltarea stilului baroc a fost consolidarea monarhiilor absolutiste europene.

Citește tot articolul>>

Biserica Romano-Catolică

La începutul secolului al XVIII-lea a fost construită la Tîrgu-Mureş biserica iezuită „Sfântul Ioan Botezătorul”, una dintre cele mai reprezentative biserici baroce din Transilvania. Este plasată în partea nord-estică a centrului oraşului şi aparţine parohiei romano-catolice.

Naşterea stilului baroc este în mod direct legată de atitudinea Bisericii Catolice faţă de subminarea puterii sale din cauza Reformei religioase iniţiată de Martin Luther. Nevoia de a-şi reafirma autoritatea în faţa credincioşilor se manifestă şi în domeniul artelor figurative, care vor fi folosite ca mijloc de influenţare a opiniei publice în favoarea papalităţii. La mijlocul secolului al XVI-lea, cu ocazia Conciliului de la Trento, se va stabili de către Biserică un program foarte clar în legătură noul gen de creaţie artistică. În ceea ce priveşte arhitectura, erau date ca directive generale construirea de edificii somptuoase, decorarea abundentă a faţadelor şi a interioarelor, folosirea marmurei policrome, a bronzului şi a stucaturilor aurite, astfel încât totul să inspire bogăţie şi grandoare. S-a născut astfel o artă bogată şi plină de fast care s-a răspândit în decursul a două secole în toată Europa catolică. Un rol esenţial în acest sens l-a avut ordinul monahal iezuit, înfiinţat în 1534 de Ignaţiu de Loyola. O altă situaţie socio-politică stimulativă pentru dezvoltarea stilului baroc a fost consolidarea monarhiilor absolutiste europene.

Citește tot articolul>>

Postat de pe data de 9 apr., 2010 in categoria Monumente arhitecturale. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 488 ori.

Publica un raspuns