În România mereu am avut impresia că niciodată, nici un guvernant nu întreprinde vreo acțiune, ci doar reaționează, deci întreprinde o reacțiune. De cele mai multe ori din rațiuni pure de imagine.

Asta mi-a fost impresia și la inundații. După ce în campaniile trecute atât PDL, cât și Traian Băsescu bifau la capitolul realizări sistemul național de apărare împotriva inundațiilor, iată că niște săptămâni mai ploioase le-au dat peste nas. În urmă a rămas un dezastru care scoate la iveală niște lucruri fabuloase. De pildă faptul că după niște inundații s-au reconstruit case pe aceleași terenuri inundabile. Cu bani de la Guvern (deci imoral), în zone inundabile (deci ilegal). Iese la iveală o altă problemă, cea a vraiștei fondului funciar. Mai mare, sau mai mică, în funcție de localitate. De pildă la noi, cea mai acută și mai cronică situație se află la Sântana de Mureș, unde în 2-3 mandate Viorel Bubău a reușit să facă o dezordine în gestionarea terenurilor pe care actualul primar de acum putem spune că de ani de zile se chinuie să o aducă într-o oarecare ordine. Și n-a reușit. Alt exemplu: pe lângă interesele politice locale și centrale, un alt motiv pentru care nu s-au construit centura Corunca – Ernei, ori drumul de legătură Livezeni – Spitalul Nou a fost acela că primăriile Tîrgu-Mureș, Livezeni și Corunca nu s-au sfiit să dea autorizații de construcție pe traseele acestor proiecte. Așa a apărut complexul Real-Praktiker pe traseul dumului ocolitor, așa a apărut piața de mașini din dreptul Universității Sapienția pe traseul centurii. Bun, cu sau fără aceste construcții, părerea mea este că acele proiecte tot nu se realizau, dar aceasta este altă discuție.

Revenind la inundații și la problemele aduse în față, trebuie spus că despre vraiștea din gestionarea terenurilor a vorbit la un moment dat și prefectul Marius Pașcan, am relatat și eu, dar nimic nu cred că s-a schimbat. Norocul e că la noi încă n-au fost inundații de proporții. Încă! Și nimeni nu se agită să facă prea curând ordine. Ba mai mult, vă invit să dați o plimbare în jurul oricărei așezări umanei mai răsărite să vedeți cum răsar case de locuit, hale, facilități de producție… orice, fără să se urmărească nici un principiu de urbanism. Am mai scris și aici pe site de această problemă și vă pot ilustra cu exemple, că nici pomeneală de vreo intenție de îndreptare. Ba mai mult, nici măcar de stopare a procesului invers de creare de haos. Cauzele sunt foarte multe și dintre cele mai complicate, cum ar fi interesele financiare, interesele imobiliare, legislația proastă mereu în schimbare în domeniul retrocedărilor, lipsa unui organism puternic de supraveghere a actelor de urbanism emise de autorități etc.

Și atunci n-avem decât să așteptăm o inundație pentru ca, din brișcă, o parte a problemei să se rezolve așa, la suprafață. De fapt după principiul de la care începeam: reacțiune, niciodată acțiune. Că de arhitecți-șefi ori șefi de cadastru condamnați penal pentru nebunia creată, încă nu am auzit.

Vești noi de la inundații

În România mereu am avut impresia că niciodată, nici un guvernant nu întreprinde vreo acțiune, ci doar reaționează, deci întreprinde o reacțiune. De cele mai multe ori din rațiuni pure de imagine.

Asta mi-a fost impresia și la inundații. După ce în campaniile trecute atât PDL, cât și Traian Băsescu bifau la capitolul realizări sistemul național de apărare împotriva inundațiilor, iată că niște săptămâni mai ploioase le-au dat peste nas. În urmă a rămas un dezastru care scoate la iveală niște lucruri fabuloase. De pildă faptul că după niște inundații s-au reconstruit case pe aceleași terenuri inundabile. Cu bani de la Guvern (deci imoral), în zone inundabile (deci ilegal). Iese la iveală o altă problemă, cea a vraiștei fondului funciar. Mai mare, sau mai mică, în funcție de localitate. De pildă la noi, cea mai acută și mai cronică situație se află la Sântana de Mureș, unde în 2-3 mandate Viorel Bubău a reușit să facă o dezordine în gestionarea terenurilor pe care actualul primar de acum putem spune că de ani de zile se chinuie să o aducă într-o oarecare ordine. Și n-a reușit. Alt exemplu: pe lângă interesele politice locale și centrale, un alt motiv pentru care nu s-au construit centura Corunca – Ernei, ori drumul de legătură Livezeni – Spitalul Nou a fost acela că primăriile Tîrgu-Mureș, Livezeni și Corunca nu s-au sfiit să dea autorizații de construcție pe traseele acestor proiecte. Așa a apărut complexul Real-Praktiker pe traseul dumului ocolitor, așa a apărut piața de mașini din dreptul Universității Sapienția pe traseul centurii. Bun, cu sau fără aceste construcții, părerea mea este că acele proiecte tot nu se realizau, dar aceasta este altă discuție.

Revenind la inundații și la problemele aduse în față, trebuie spus că despre vraiștea din gestionarea terenurilor a vorbit la un moment dat și prefectul Marius Pașcan, am relatat și eu, dar nimic nu cred că s-a schimbat. Norocul e că la noi încă n-au fost inundații de proporții. Încă! Și nimeni nu se agită să facă prea curând ordine. Ba mai mult, vă invit să dați o plimbare în jurul oricărei așezări umanei mai răsărite să vedeți cum răsar case de locuit, hale, facilități de producție… orice, fără să se urmărească nici un principiu de urbanism. Am mai scris și aici pe site de această problemă și vă pot ilustra cu exemple, că nici pomeneală de vreo intenție de îndreptare. Ba mai mult, nici măcar de stopare a procesului invers de creare de haos. Cauzele sunt foarte multe și dintre cele mai complicate, cum ar fi interesele financiare, interesele imobiliare, legislația proastă mereu în schimbare în domeniul retrocedărilor, lipsa unui organism puternic de supraveghere a actelor de urbanism emise de autorități etc.

Și atunci n-avem decât să așteptăm o inundație pentru ca, din brișcă, o parte a problemei să se rezolve așa, la suprafață. De fapt după principiul de la care începeam: reacțiune, niciodată acțiune. Că de arhitecți-șefi ori șefi de cadastru condamnați penal pentru nebunia creată, încă nu am auzit.

Postat de pe data de 6 iul., 2010 in categoria Civism. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 244 ori.

Publica un raspuns