Nu este de mirare  ca sistemul educativ finlandez este cel mai evoluat si mai  bun din lume.
Finlanda este, in acelasi timp si una din tarile cu cele mai ridicate nivele de  trai din lume.
In urma perioadei de grava recesiune economica din anii ’90, guvernul a hotarit sa dedice fonduri importante educatiei, cercetarii si tehnologiei. Rezultatul: in mai putin de 10 ani, Finlanda a trecut pe primele locuri din lume ca bunastare sociala si bogatie.
Exemplul  Nokia.
La inceput, un sat cu o singura fabrica, de cizme de cauciuc.  Apoi, o fabrica de televizoare. In sfirsit, pe baza aliantei dintre patronat si sindicate, se mizeaza pe telefonia celulara. Astazi sunt  lideri mondiali, inaintea Germaniei, Japoniei si Statelor  Unite.
De ce este atat  de obisnuit ca  in Finlanda, un adolescent normal sa termine primele 8 clase cu medii excelente, vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe saptamana?
07:45 – Saili (15 ani) asteapta  autobuzul urban care il va lasa la poarta scolii (nu exista  autobuze scolare). Autobuzul trece la fiecare 5 minute. Finlandezii  incearca sa-i  faca pe fiii lor sa fie independenti de mici. Pe foarte  putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala. Biletul este  subventionat de catre municipalitate. Conform legii, niciun  elev nu  poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana. Nici un muc de tigara, nici  o hirtie pe jos, nici un grafitti pe ziduri.
09:15 – Orele de 45 de minute.
Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara. Restul il alege scoala, de acord cu profesorii, parintii si elevii. Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si  pupitre nu sunt semne si nu se scrijeleste nimic. Scoala este publica si bineinteles, gratuita dar cu instalatii demne de un colegiu „scump” din Spania. Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante.
Fiecare doi elevi au cate un calculator. O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de tamplarie, schiuri…
O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de  teatru si o  sala de mese cu autoservire. Cartile sunt gratuite, materialul scolar e  gratuit, mancarea e gratuita.
12:00 – Mancare calda, nutritiva si  gratuita. Saili are o jumatate de ora pentru pranz la  restaurantul scolii. Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv si  cu multe feluri de salate si fructe. Se bea apa sau lapte.
Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras. Daca orele se  prelungesc pana  dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor.
16:05 – Inapoi acasa,  Saili joaca  hockey cu fratele lui mai mic. Nu exista delincventa,  strazile sunt sigure. Cand se lasa seara, Saili si fratele lui, care au  invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intarzie la serviciu.
18:30 – Cina si sauna  (aceasta, de 3 ori pe saptamina) sunt momentele in care familia se afla impreuna. Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor. Dar in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun.
20:15 – Temele si la  culcare.
Copiii finlandezi au foarte multe teme de casa, dar Saili le termina  rapid intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in engleza. Pentru Saili, scoala este ca un serviciu.
– „Daca un copil  doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau  inginer, chiar daca familia sa este una saraca”.
– Educatia fiecarui  copil costa  statul finlandez 200.000 de euro, de la gradinita pina la  absolvirea unei
universitati. „Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre”.
– Studentii platesc  doar cartile si mancarea (2.50 euro la restaurantul facultatii). Apoi, statul îi ajuta sa se emancipeze dandu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu.
– Elevii au un  respect total fata de profesori si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei. Nu poarta  uniforme dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati.
– Intr-o scoala din  centrul capitalei Helsinki sau dincolo de Cercul Polar,  nivelul este acelasi. Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii ci atingerea unui nivel general mediu cat mai inalt.
– Temele sunt  sfinte. Si  este foarte rau vazut un elev care copiaza, chiar si de catre ceilalti elevi. Este de neconceput ca un elev sa scoata o fituica la un examen.
Cel care ar face-o ar fi izolat de catre restul de elevi.

„De ce sa risti, cand poti sa studiezi?” Pe aceeasi linie, ca adulti nu-si vor  imagina ce este evaziunea fiscala. Nu e de mirare ca  Finlanda se afla in fruntea tarilor cu cele mai ridicate statistici de transparenta si cea  mai scazuta coruptie publica.
–  Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara:

„- Cand îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor .Nu exista repetenti, desi nu exista decat o singura oportunitate de a lua un  examen, pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decat o singura data”. Se studiaza pana cand se ia examenul, dar promovarea in anul
urmator este  automata.
„Ziua de  lucru” a lui  Saili este intensa, de la 8 pana la 15. Orele sunt insa scurte, de 45 de  minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber. Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice. Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie,  primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica. Elevii canta la vioara, ghitara electrica sau la ce prefera. Si inca o data, se incurajeaza  gandirea critica si se discuta.
– „Saili inca nu  s-a hotarit ce  vrea sa faca mai incolo. Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video. Il intreb daca este fericit. Fara sa clipeasca, imi raspunde ca da.”
Da, dar secretul este altul: pe la 1600 s-a legiferat ca persoana care nu stie sa scrie si sa citeasca, nu are voie sa faca copii.

Pentru a ne compara cu cine trebuie (aloo, dom’Funeriu!)

Nu este de mirare  ca sistemul educativ finlandez este cel mai evoluat si mai  bun din lume.
Finlanda este, in acelasi timp si una din tarile cu cele mai ridicate nivele de  trai din lume.
In urma perioadei de grava recesiune economica din anii ’90, guvernul a hotarit sa dedice fonduri importante educatiei, cercetarii si tehnologiei. Rezultatul: in mai putin de 10 ani, Finlanda a trecut pe primele locuri din lume ca bunastare sociala si bogatie.
Exemplul  Nokia.
La inceput, un sat cu o singura fabrica, de cizme de cauciuc.  Apoi, o fabrica de televizoare. In sfirsit, pe baza aliantei dintre patronat si sindicate, se mizeaza pe telefonia celulara. Astazi sunt  lideri mondiali, inaintea Germaniei, Japoniei si Statelor  Unite.
De ce este atat  de obisnuit ca  in Finlanda, un adolescent normal sa termine primele 8 clase cu medii excelente, vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe saptamana?
07:45 – Saili (15 ani) asteapta  autobuzul urban care il va lasa la poarta scolii (nu exista  autobuze scolare). Autobuzul trece la fiecare 5 minute. Finlandezii  incearca sa-i  faca pe fiii lor sa fie independenti de mici. Pe foarte  putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pina la scoala. Biletul este  subventionat de catre municipalitate. Conform legii, niciun  elev nu  poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana. Nici un muc de tigara, nici  o hirtie pe jos, nici un grafitti pe ziduri.
09:15 – Orele de 45 de minute.
Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara. Restul il alege scoala, de acord cu profesorii, parintii si elevii. Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si  pupitre nu sunt semne si nu se scrijeleste nimic. Scoala este publica si bineinteles, gratuita dar cu instalatii demne de un colegiu „scump” din Spania. Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante.
Fiecare doi elevi au cate un calculator. O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de tamplarie, schiuri…
O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de  teatru si o  sala de mese cu autoservire. Cartile sunt gratuite, materialul scolar e  gratuit, mancarea e gratuita.
12:00 – Mancare calda, nutritiva si  gratuita. Saili are o jumatate de ora pentru pranz la  restaurantul scolii. Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv si  cu multe feluri de salate si fructe. Se bea apa sau lapte.
Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras. Daca orele se  prelungesc pana  dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor.
16:05 – Inapoi acasa,  Saili joaca  hockey cu fratele lui mai mic. Nu exista delincventa,  strazile sunt sigure. Cand se lasa seara, Saili si fratele lui, care au  invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intarzie la serviciu.
18:30 – Cina si sauna  (aceasta, de 3 ori pe saptamina) sunt momentele in care familia se afla impreuna. Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor. Dar in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun.
20:15 – Temele si la  culcare.
Copiii finlandezi au foarte multe teme de casa, dar Saili le termina  rapid intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in engleza. Pentru Saili, scoala este ca un serviciu.
– „Daca un copil  doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau  inginer, chiar daca familia sa este una saraca”.
– Educatia fiecarui  copil costa  statul finlandez 200.000 de euro, de la gradinita pina la  absolvirea unei
universitati. „Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre”.
– Studentii platesc  doar cartile si mancarea (2.50 euro la restaurantul facultatii). Apoi, statul îi ajuta sa se emancipeze dandu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu.
– Elevii au un  respect total fata de profesori si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei. Nu poarta  uniforme dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati.
– Intr-o scoala din  centrul capitalei Helsinki sau dincolo de Cercul Polar,  nivelul este acelasi. Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii ci atingerea unui nivel general mediu cat mai inalt.
– Temele sunt  sfinte. Si  este foarte rau vazut un elev care copiaza, chiar si de catre ceilalti elevi. Este de neconceput ca un elev sa scoata o fituica la un examen.
Cel care ar face-o ar fi izolat de catre restul de elevi.

„De ce sa risti, cand poti sa studiezi?” Pe aceeasi linie, ca adulti nu-si vor  imagina ce este evaziunea fiscala. Nu e de mirare ca  Finlanda se afla in fruntea tarilor cu cele mai ridicate statistici de transparenta si cea  mai scazuta coruptie publica.
–  Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara:

„- Cand îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor .Nu exista repetenti, desi nu exista decat o singura oportunitate de a lua un  examen, pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decat o singura data”. Se studiaza pana cand se ia examenul, dar promovarea in anul
urmator este  automata.
„Ziua de  lucru” a lui  Saili este intensa, de la 8 pana la 15. Orele sunt insa scurte, de 45 de  minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber. Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice. Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie,  primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica. Elevii canta la vioara, ghitara electrica sau la ce prefera. Si inca o data, se incurajeaza  gandirea critica si se discuta.
– „Saili inca nu  s-a hotarit ce  vrea sa faca mai incolo. Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video. Il intreb daca este fericit. Fara sa clipeasca, imi raspunde ca da.”
Da, dar secretul este altul: pe la 1600 s-a legiferat ca persoana care nu stie sa scrie si sa citeasca, nu are voie sa faca copii.

Postat de pe data de 11 apr., 2011 in categoria Civism, Educație. Poti urmari comentariile acestui articol prin RSS 2.0. Acest articol a fost vizualizat de 1,263 ori.

Publica un raspuns