Editura Humanitas, 2007, traducere din engleză şi note de Antoaneta Ralian
întâi dreptul şi apoi stângul şi pas şi iarăşi dreptul şi din nou stângul şi paşi, paşi … şi-n toată matematica asta construită din cotidian şi executată pe nesimţite, ceva te face să spui “stop joc!” pentru o secundă; poate fi o privire, o respiraţie în urechea stângă sau o istorie a iubirii închipuită de Nicole Krauss. Şi începi să prinzi dragoste de o poveste şi de siluetele ce se umplu de carne şi prezent-trecut-prezent.
Prea puţine lucruri ştiam despre Nicole Krauss. Natura feminină m-a trădat şi ochii s-au aplecat asupra titlului: istoria iubirii. Curiozitatea a dat de două ori din gene şi paginile parcă se citeau singure. Leo Gursky şi-a dorit să scrie. niciodată n-a făcut vreun pas către profesionalizarea visului. însă, rândurile adunate în caiete şi scrise pentru Alma, fata de care s-a îndrăgostit la zece ani, au parcurs un drum deloc previzibil: s-au strâns în jurul unor coperţi de carte, au fost publicate de altcineva şi-au început să influențeze alte destine.
“A fost odată un băiat care iubea o fată, iar râsul ei era o întrebare pentru al cărei răspuns ar fi meritat să-şi dedice întreaga viaţa.” Cam acesta e axul în jurul căruia gravitează întreaga poveste a scriitorului care nu ştia că e scriitor – Leo Gursky, un bătrân ce-şi aşteaptă, încă de la prima pagină, moartea şi şi-o închipuie în nenumărate schiţe de evenimente.
Editura Humanitas, 2007, traducere din engleză şi note de Antoaneta Ralian
întâi dreptul şi apoi stângul şi pas şi iarăşi dreptul şi din nou stângul şi paşi, paşi … şi-n toată matematica asta construită din cotidian şi executată pe nesimţite, ceva te face să spui “stop joc!” pentru o secundă; poate fi o privire, o respiraţie în urechea stângă sau o istorie a iubirii închipuită de Nicole Krauss. Şi începi să prinzi dragoste de o poveste şi de siluetele ce se umplu de carne şi prezent-trecut-prezent.
Prea puţine lucruri ştiam despre Nicole Krauss. Natura feminină m-a trădat şi ochii s-au aplecat asupra titlului: istoria iubirii. Curiozitatea a dat de două ori din gene şi paginile parcă se citeau singure. Leo Gursky şi-a dorit să scrie. niciodată n-a făcut vreun pas către profesionalizarea visului. însă, rândurile adunate în caiete şi scrise pentru Alma, fata de care s-a îndrăgostit la zece ani, au parcurs un drum deloc previzibil: s-au strâns în jurul unor coperţi de carte, au fost publicate de altcineva şi-au început să influențeze alte destine.
“A fost odată un băiat care iubea o fată, iar râsul ei era o întrebare pentru al cărei răspuns ar fi meritat să-şi dedice întreaga viaţa.” Cam acesta e axul în jurul căruia gravitează întreaga poveste a scriitorului care nu ştia că e scriitor – Leo Gursky, un bătrân ce-şi aşteaptă, încă de la prima pagină, moartea şi şi-o închipuie în nenumărate schiţe de evenimente.