Recitindu-l pe Eugen Ionesco
În ceea ce priveşte dubla identitate culturală a lui Eugen Ionescu, cartea publicată de Sergiu Miculescu la Editura Pontica în 2003 – „Măştile lui Eugen Ionescu” – e o contrareacţie, chiar explicită, la celebra „Anatomia unei negaţii (Scrierile lui Eugen Ionescu în limba română, 1927-1940)”. Sergiu Miculescu mărturiseşte încă din Argument opoziţia cu perspectiva disociativă […]
Întâlnire în fărâme
Sunt din ce în ce mai rare cărţile care incită mai degrabă la linişte decât la verva polemicii, la un pact discret, subînţeles, între text, cititor şi autor, fără a-şi reclama ostentativ explicitarea, ci instaurându-se, firesc, într-o zonă a conştiinţei rezervată adevăratelor revelaţii – cele din totdeauna pre-ştiute, latente, naturale. Ocupaţi cu însuşirea celor mai […]
Dacoromanii şi literatura
O istorie literară mai curând virtuală decât factuală, precipitată de un principiu anexionist radical şi de o deconstrucţie voioasă a precauţiilor uzuale asociate conceptului de literaritate, scrie, de-a lungul şi de-a latul unui op de 800 de pagini, Mihail Diaconescu (Istoria literaturii dacoromane, Editura Alcor Edimpex, Bucureşti, 1999). Dacă ideea de bază a cărţii – […]
Anul Putorii
Cea de-a şaisprezecea carte a lui Adrian Georgescu, romanul-eseu Anul putorii, a cărui naraţiune a fost structurată în formă de jurnal, păstrează caracteristicile estetice, stilistice şi compoziţionale experimentate cu eficienţă de autor în celelalte scrieri ale sale. De data aceasta, prozatorul problematizează relaţiile dintre eul existenţial (personajul Eu-fiul) şi existenţa originară (personajul maica prea bătrână)dar […]
Spre înviere
Hagigadar de Adrian Georgescu este un roman surprinzător din multe puncte de vedere. Departe de a mai fi un test de receptare pentru cititorii săi, obişnuiţi cu stilul amalgamat, woolfian-joyce-ian, în care scriitorul şi-a redactat opera până acum, romanul este expresia unui tragic dialog lăuntric, purtat într-o manieră autocaracterizatoare, autobiografică, de către autor cu lumea […]
Un tratat de anatomie literară
Destinul însuşi a vrut cu tot dinadinsul ca „Anatomia unei negaţii. (Scrierile lui Eugen Ionescu în limba română, 1927-1940)” să aibă şansa unei istorii neobişnuite. Se ştie că Gelu Ionescu nu a putut-o publica timp de 18 ani (manuscrisul fiind predat editurii Minerva încă în 1973), deşi cenzura nu putea reproşa nimic autorului, evident în […]
Poveste despre o femeie frumoasă
În anul 2000, când apărea la Editura Fundaţiei Culturale Române, Celălalt Pillat al lui Al. Cistelecan, nu putea fi decât o surpriză. O surpriză din care nu lipsea, se înţelege, un fel de premeditare ironică – pentru că, în acelaşi an, Cistelecan alesese să publice, la Dacia, Top Ten, o culegere de recenzii rapide care […]
Istoria didactică a poeziei
Apariţia „Istoriei didactice a poeziei româneşti” de Iulian Boldea nu putea lua pe nepregătite pe nimeni. Era, chiar, iminentă, având în vedere că o precedă alte trei cărţi consacrate de critic epocilor poeziei româneşti. Alături de „Vârstele criticii”, publicată în 2005 la „Paralela 45”, dar şi de „Scriitori români contemporani” (tipărită de editura „Ardealul” în […]
Live din staţiunea violetelor
O patologie a fobiilor şi absurdului lumii moderne, în care individul e sugrumat de potenţialitatea unei erupţii a instinctualităţii şi iraţionalului – sub efectul mesajelor discordante recepţionate de subconştient din realitate – este Crima sângeroasă din staţiunea violetelor, o piesă de teatru pe care a început să se construiască celebritatea de dramaturg a lui Dumitru […]
Drumul şi creativitatea
Odată ce criticii au migrat, cu mic cu mare, spre treburi mai „urgente”, lăsând de înţeles că trăim vremuri când aproape că nu se mai poate scrie altfel decât fragmentar şi foiletonistic, problemele de teoria culturii au rămas în seama celor care-şi mai pot permite „confortul” unui studiu în linişte, departe de vacarmul de nedescris […]
